Pentru ca oamenii pot fi atat de multe lucruri in acelasi timp si totusi au o identitate perpetua si inalienabila, si o instabilitate care le permite sa devina din oameni, tot oameni.
*Ii trecea mana prin parul care nu era moale sau matasos ci era putin aspru si i se incurca printre degete. Un par atat de placut la atingere incat l-a lasat pe el fara amprente si fara liniile vietii, lucru care ii cam punea in incurcatura pe detectivi si pe ghicitorii in palma* Traite la intensitate maxima, dragostea si sexualitatea sunt in unele zone de o acuitate dureroasa pe care o simtim cu intreaga noastra fiinta: mainile se zgarie in muchiile ascutite ale femeilor de hartie, saruturile pasionale declanseaza hemoragii care raman rani deschise luni intregi; dragostea este chinuitoare, apasatoare, acaparanta.
Dorinta de dragoste declanseaza in personalitatile puternice o tristete grea, apasatoare. Pentru a scapa de ea, pentru a o uita sau a o ascunde, pentru a-si invia simturile ucise, oamenii aplica metode exreme, descrise cu un realism dureros: se ard, se inteapa cu pumni intregi de viespii, mesteca lamai verzi pana cand li se macina dantura, se ascund sub placi ursiase de plumb.
